Am parcurs latura vestica a Bucegilor de cateva ori si credeam ca nu imi mai rezerva surprize, dar am citit cateva descrieri despre o trecere printre versanti cu acces catre Coltii Tapului numita Canionul Horoabelor traseu nemarcat care m-a incitat prin descrierea spectaculoasa, asa ca intr-o minunata zi de septembrie in formula deja cunoscuta :Codrin, Andrei si Mihaita la care s-a alaturat si prietenul nostru Catalin am pornit catre Sinaia am urcat TransBucegiul cu masina pana la Cabana Dichiu ca apoi sa coboram 17 km pe sosea cu masina pana la Cabana Padina, dar surpriza drum inchis pentru asfaltare, asa ca am fost nevoiti sa o luam catre Cabana Piatra Arsa si in dreptul traseului catre Vrfulul cu Dor am lasat masina si am urmat marcajul dunga alb-rosu-alb coborand prin padure circa o ora catre Cabana Padina cu gandul nu tocmai placut ca la finalul zilei o sa trebuiasca sa il urcam pret de o ora si jumatate cand o sa fim obositi.
Am urcat pe langa izvorul Ialomitei cam 1 km iar apoi am cotit spre stanga pe unul din afluenti pentru a intra in gura de acces in Canionul Horoabelor (pentru doritori, echipamentul complet : bocanci, bete, coarda .. etc plus curaj in dotare, traseul este doar pentru cei cu conditie fizica buna).
Peretii abrupti se ridica pretutindeni, zarim salvamontistii la antrenament prinsi de versanti, noi ii admiram dar ne multumim cu postura de drumeti.
Versantii se inalta semeti asteptandu-ne sa apropiem sa ii atingem si sa le simtim taria.
Paraul devine jucaus si sare din saritoare in saritoare formand cascade cantatoare la fiecare cotitura.
Cararea se strecoara abrupta printre stanci si devine din ce in ce mai solicitanta, prietenii drumetilor au montat lanturi in zonele periculoase care ne sunt de mare ajutor, multumim.
Ajungem la Izbucul din Horoaba si ne bucuram ca nu a plouat mult pentru ca dupa cum spune si numele acesta este foarte mare cand ploua adunand toate apele de pe versanti Horoaba devenind foarte periculoasa in timp ploios asa ca alegeti cu grija perioada de parcurgere.
O saritoare destul de grea noroc ca are lanturi.
O saritoare
Si inca o saritoare
O saritoare mare careia din fericire i s-a montat o scara.
O saritoare cu capac de stanca.
Saritoare dupa saritoare traseul este minunat ne felicitam de alegerea facuta nu credeam ca o sa fie atat de incitant.
Tigrul pazeste iesirea din Horoaba asa ca nu te avanta aici cu ganduri rele.
Ne racorim la izvor si ne tragem sufletul cu gandul la inaltimi.
Inca o urcare si poate iesim.
Iesim in pasune lasand gura Horoabei deschisa pentru cinestie cati alti drumeti dornici de aventura.
Ne indreptam privirea in sus catand inaltimile, Coltii Tapului cu a sa cruce din lemn se ascund inca intre norii ce fug cu repeziciune spre carpatii de Curbura.
Altitudinea creste in spatele nostru se afiseaza in toata splendoarea coama sudica a muntelui Batrana in fundal se vede latura Vestica a Bucegilor si zarim in departare releul de la Costila.
Si am ajuns la varf Coltii Tapului 2155 m.
Si aici celalalt colt ce da denumirea varfului pentru ca impreuna se vad din valea Moeciului ca doi colti de tap fiind aproape identici ca inaltime.
Admiram valea cu Moeciu si pe fundal maiestos Piatra Craiului.
Coboram prin jneapen in Saua Batrana.
Si ne indreptam cu entuziasm catre Varful Batrana.
Varful Batrana 2182 m in stanga se vede refugiul in care am dormit si noi in primavara.
Seara se apropie asa ca luam drumul de intoarcere printre Batrana si Doamnele numita si Valea Doamnele.
Intre brazi se zareste Hotelul Pestera dar mai mergem o ora pana acolo.
Cascada Doamnele izvoraste din versant petrecandu-ne apoi pana la intalnirea cu Ialomita.
Privim Doamnele cu promisiunea ca o sa ajungem si acolo candva.
Ajungem in vale lasand Batrana la discutie cu Doamnele, ele au destul timp noi nu.
Oprim la o pensiune pentru o ciorbica, vf Obarsia ne priveste cu invidie.
Urcam prin padure o ora jumatate si la ultima geana de lumina ajungem in sfarsit la masina, bravo noua :).
Traseul a durat cam 10 ore cu o distanta de cam 25 de km, o ora coborare la Cabana Padina, 4,5 ore prin canionul Horoabelor pana la Coltii Tapului, 1,5 ore pana la Vf Batrana, 2 ore coborare la Hotel Pestera si 1,5 ore urcare inapoi la masina. Efortul a fost destul de mare daca aveti antrenament merita.
Drumuri bune !!!!
Am urcat pe langa izvorul Ialomitei cam 1 km iar apoi am cotit spre stanga pe unul din afluenti pentru a intra in gura de acces in Canionul Horoabelor (pentru doritori, echipamentul complet : bocanci, bete, coarda .. etc plus curaj in dotare, traseul este doar pentru cei cu conditie fizica buna).
Salvamontistii se pregatesc de antrenamente.
Noi continuam pe cursul paraului cand pe stanga cand pe dreapta, peretii incet incet se apropie si formeaza Canionul Horoabelor.
Urcusul se inteteste dar ne bucuram de privelistile minunate si de fiecare reusita.
Peretii abrupti se ridica pretutindeni, zarim salvamontistii la antrenament prinsi de versanti, noi ii admiram dar ne multumim cu postura de drumeti.
Traversam paraul si ne minunam de o frumoasa cascada.
Versantii se inalta semeti asteptandu-ne sa apropiem sa ii atingem si sa le simtim taria.
Paraul devine jucaus si sare din saritoare in saritoare formand cascade cantatoare la fiecare cotitura.
Cararea se strecoara abrupta printre stanci si devine din ce in ce mai solicitanta, prietenii drumetilor au montat lanturi in zonele periculoase care ne sunt de mare ajutor, multumim.
Ajungem la Izbucul din Horoaba si ne bucuram ca nu a plouat mult pentru ca dupa cum spune si numele acesta este foarte mare cand ploua adunand toate apele de pe versanti Horoaba devenind foarte periculoasa in timp ploios asa ca alegeti cu grija perioada de parcurgere.
O saritoare destul de grea noroc ca are lanturi.
Si intram in Ponorul din Horoaba dupa cum este si definitia ponorului acesta este sapat in stanca de apele vijelioase ce il parcurg cu orice ploaie torentiala care il alimenteaza.
O saritoare
Si inca o saritoare
O saritoare mare careia din fericire i s-a montat o scara.
O saritoare cu capac de stanca.
Saritoare dupa saritoare traseul este minunat ne felicitam de alegerea facuta nu credeam ca o sa fie atat de incitant.
Tigrul pazeste iesirea din Horoaba asa ca nu te avanta aici cu ganduri rele.
Mamutul extenuat prabusit din cinestie ce vrenuri priveste intristat catre intrarea Horoabei unde nu a mai ajuns sa se ascunda de cei care l-au urmarit pana in aceste locuri.
Ne racorim la izvor si ne tragem sufletul cu gandul la inaltimi.
Inca o urcare si poate iesim.
Iesim in pasune lasand gura Horoabei deschisa pentru cinestie cati alti drumeti dornici de aventura.
Ne indreptam privirea in sus catand inaltimile, Coltii Tapului cu a sa cruce din lemn se ascund inca intre norii ce fug cu repeziciune spre carpatii de Curbura.
Altitudinea creste in spatele nostru se afiseaza in toata splendoarea coama sudica a muntelui Batrana in fundal se vede latura Vestica a Bucegilor si zarim in departare releul de la Costila.
Si am ajuns la varf Coltii Tapului 2155 m.
Coboram prin jneapen in Saua Batrana.
Si ne indreptam cu entuziasm catre Varful Batrana.
Varful Batrana 2182 m in stanga se vede refugiul in care am dormit si noi in primavara.
Seara se apropie asa ca luam drumul de intoarcere printre Batrana si Doamnele numita si Valea Doamnele.
Intre brazi se zareste Hotelul Pestera dar mai mergem o ora pana acolo.
Cascada Doamnele izvoraste din versant petrecandu-ne apoi pana la intalnirea cu Ialomita.
Privim Doamnele cu promisiunea ca o sa ajungem si acolo candva.
Ajungem in vale lasand Batrana la discutie cu Doamnele, ele au destul timp noi nu.
Oprim la o pensiune pentru o ciorbica, vf Obarsia ne priveste cu invidie.
Traseul a durat cam 10 ore cu o distanta de cam 25 de km, o ora coborare la Cabana Padina, 4,5 ore prin canionul Horoabelor pana la Coltii Tapului, 1,5 ore pana la Vf Batrana, 2 ore coborare la Hotel Pestera si 1,5 ore urcare inapoi la masina. Efortul a fost destul de mare daca aveti antrenament merita.
Drumuri bune !!!!
